Institutia media

RINGIER

 Libertatea

 Libertatea – Ediţia de duminică

 Libertatea pentru femei

 Bolero

 Bravo

 Bravo Girl

 Lumea

Femeilor

 TV Mania

 TV Satelit

 Unica

 Joy

Preluate de la Edipresse:

 Elle  Avantaje

 Look!  Psychologies

 Întâmplări adevărate

 Povestea mea

 Lucru de mînă

 Poveşti de viaţă

 Baby  Viva!  Popcorn

 

Adevarul Holding

 Adevărul

 ADS

 Click!

 Dilema Veche

 Dilemateca

 Foreign Policy

Romania

 Forbes Romania

 Historia

 Caţavencii

 

MEDIA PRO

TV

 Pro TV

 Acasă TV

 Pro Cinema

 MTV

Romania

 Pro TV

International

Radio

 Pro FM, Pro

FM Dance şi

InfoPro

Print

Ziarul Financiar, Business magazin, The One, ProSport, ProTv Magazin, Pro Motor, Gândul.info

Agenţie de ştiri

Mediafax.ro

 

INTACT

TV

 Antena 1

 Antena 2

 Antena 3

 Antena

International

 Euforia TV

 GSP TV

Radio

 Radio ZU

 Romantic

FM

Print

Confidential, Gazeta Sporturilor, Jurnalul Naţional, Săptămâna Financiară

 publicul ţintă al unei instituţii media reprezintă acea parte de populaţie „decupată” dintr-un univers, căreia i se adresează un anumit produs mediatic în scopul de a înregistra audienţă

 publicul ţintă al unei instituţii media este predefinit

 instituţia elaborează produsul mediatic prin raportare la caracteristicile comune ale persoanelor care formează universul de

 publicul ţintă este delimitat şi definit în funcţie de două mari clase de caracteristici:

- caracteristici demografice (Ex.: vîrstă, sex, nivel de educaţie, nivel de trai etc.)

- caracteristici psihografice (Ex.: statutul profesional şi numărul de ore petrecute la serviciu; ocupaţia şi starea civilă; hobby-uri; limbi străine cunoscute; grupul etnic de apartenenţă etc.) populaţie delimitat

 instituţiile media apelează de obicei la segmentarea publicului

 segmentarea publicului este “comandată” de către producătorii de bunuri şi servicii

 publicurile se segmentează în funcţie de mesajul publicitar

 produsele instituţiilor media nu se pot adresa „tuturor” (marelui public)

 ele sînt concepute astfel încît să corespundă nevoilor de consum ale unor categorii de persoane

 produsele mediatice se clasifică în:

 produse generaliste (se adresează publicului larg dintr-o ţară, regiune sau oraş şi răspunde unor interese generale)

 produse specializate (se adresează unei anumite categorii de interese ale publicului larg)

 produse de nişă (se adresează numai unui anume tip de public şi răspund unei preferinţe sau nevoi de consum particulare)

 piaţa media este formată din universul predefinit de potenţiali consumatori ai unui produs sau serviciu

Pe piaţa media, circulă:

 fluxuri informaţionale:

 flux editorial: produse mediatice

 flux publicitar: mesaje publicitare

 fluxuri financiare:

 abonamente + vînzare directă (încasările de pe piaţa directă)

 flux rezultat de pe piaţa duală, al cumpărătorilor de publicitate

 fluxuri de investiţii

 piaţa media = o piaţă duală în care audienţele cumpără produse şi publicitarii cumpără accesul la aceste audienţe

 produsul editorial (mediatic) ajunge la publicul ţintă „împachetat” de către instituţia media în genuri şi specii jurnalistice

 produsul publicitar provine de la agenţiile de publicitate care apelează la instituţia media pentru a fi livrat către publicul ţintă împreună cu produsul editorial

 publicitarii vînd produsul mediatic în funcţie de audienţa pe care o înregistrează respectivul produs editorial pe care îl însoţesc cu materialele publicitare

 audienţa influenţează atît fluxul financiar de pe piaţa directă, cît şi pe cel de pe piaţa duală şi, posibil, şi pe cel de investiţii (publicitarii şi investitorii vor plăti mai mult pentru un produs mediatic care “se vinde”)

 audienţa reprezintă numărul de cititori (presă scrisă), de ascultători (radio), de telespectatori (TV) sau de utilizatori (internet) care citesc/ ascultă/ vizionează/ accesează o anumită publicaţie, post/ program de radio/ televiziune/ site web

 măsurătorile de audienţe servesc instituţiilor

media pentru a cunoaşte cît de ascultat/ vizionat este un program anume şi astfel a-şi seta sau modifica agenda de programe

 servesc şi companiilor de publicitate care se pot orienta pentru a-şi promova produsele în acele vehicule media cu un tiraj mai mare (deci, cu o şansă mai mare de a fi citite), în emisiunile cu audienţă mai ridicată sau pe site-urile mai vizitate

 în practică, şi conţinutul produsului mediatic este afectat de natura produsului publicitar

 Petre Barbu (senior editor Forbes), spune radiografie a relaţiei presă – agenții de publicitate:

„Puterea oamenilor de publicitate a crescut considerabil în faţa presei. Ei dictează ceea ce trebuie şi ce nu trebuie să apară despre clienții lor în mass-media”

 schimbarea de paradigmă s-a produs odată cu apariţia unui nou canal de comunicare: online-ul

 pe online, produsele editorial şi mediatic circulă altfel şi au altă valoare, ceea ce impune schimbarea modelului economic al instituţiilor de presă

 atît instituţia de presă cît şi publicitarii trebuie să reconsidere modul de funcţionare al relaţiei de “simbioză”

 pe online, produsul editorial are altă valoare

 conceptele de piaţă directă şi piaţă duală trebuie re-evaluate în era digitală

 noul scenariu transformă audienţa şi publicul din concepte pasive în concepte active, în utilizatori şi producători de informaţii, adică agenţi extrem de activi în hipersectorul informaţiei

 media nu mai sînt doar digitale şi analogice, ci profesioniste şi cetăţeneşti

 pe online, media nu mai au puterea de a-şi grupa publicul după un anumit set de caracteristici socio-demografice, ci publicul alege, după propriile preferinţe, ceea ce îl interesează

 publicitatea se redefineşte (promovarea unor anumite produse în funcţie de profilul utilizatorului serviciului de poştă electronică sau conturarea unor profiluri de utilizatori în funcţie de interesele manifestate pe motoarele de căutare)